alionte. un colt de rai

Citisem de Alionte de pe net, era o magie, citisem cat de greu se ajunge, ce eforturi trebuie sa faci sa ajungi acolo, imi doream sa pot sa ajung acolo.....undeva in mintea mea se nastea o dorinta de a fi acolo. Cu timpul acea dorinta a scazut in intensitate, nu aveam cum sa ajung acolo, am o masina cu care nici in vis nu asi fi putut ajunge, barca nu aveam, asa ca acea dorinta era pusa la colt si astepta........

Trecuse ceva timp de cand visam la locurile acelea, un an ..un an si ceva, din cand in cand mai cautam pe net " alionte" si eram fascinat. Intr-o zi vorbind cu un prieten pescar si el, normal, cine se aseamana se aduna, despre Alionte si locuri unde mi-as dori sa ajung, imi spuna ce vrea si el sa mearga cu un prieten cat de curand...raman mut....nu se poate sa nu ma luati si pe mine, pai te luam oricum, mergi pentru ca cel care are masina nu are carnet, tu avand carnet, mergi cu noi ....nu-mi venea sa cred, mi-era frica ca nu cumva sa se razgandeasca, mi-era teama sa se intample ceva si sa nu mai mergem.
Am hotarat ca vineri seara pe la 10 sa plecam.
Cu pescuitul la Dunare doar cochetasem, nu aveam decat cateva iesiri si doar din barca.  Atunci  eram pescar de balta, lansete de 3,6m, senzori....chesti d-astea. Umblu prin camara si iau 4 lansete, niste lansete mai vechi de 2,7m cu actiune mai mare, iau senzorii la mine, mulinete .....fire, ...ace...plumbi etc, dar imi iau si doua vergi de 5m.
La ora 10 se face jonctiunea, cand vad masina....un jeep 4x4 suprainaltat, cu proiectoare, cauciucuri de namol, pregatita bine pentru drumuri inaccesibile. Ma urc la volan si plecam la drum, alimentam cu gaz...mhhh, motor de 4litri pe benzina ne-ar fi rupt la consum, imi dau seama pe drum ca am luat cortul dar am uitat salteaua si sacul de dormit. Dan a zis ca el doarme in masina, iar Nicu,a zis ca el are un sac de dormit si ca  saltea nu-i trebuie.... vad eu cum ma descurc.
Ajungem la Fetesti iesim de pe autostrada si facem le dreapta. Acolo o bariera....era ora 1 noaptea, bariera inchisa....claxonam noi de zor...dupa vre-o 5 minute iese un nene, ii dam 10 lei si ne deschide bariera, uitandu-se la noi tare ciudat si spunand :
-Ba baieti voi nu aveti ce face, in zona a plouat o saptamana, unde va duceti voi la peste pe vremea asta ca dabea a stat ploaia de cateva ore.
Noi intr-un glas....
-Pe Alionte.
-Voi nu sinteti intregi la minte, daca va impotmoliti iesiti cu elicoterul de acolo.
Nicu care isi stia masina,
-Lasa nene ca iesim noi cumva.....
Eu vazand pe net ce-au patit altii pe drumul spre Alionte, dar in acelas timp, simtind masina pe drumul pana la Fetesti nu mai stiam ce sa cred, eram ingrijorat un pic.
Nicu imi zice :
-Gata Dodo de aici trec eu la volan, ca nu mai suntem pe drum public, avea dreptate, eram pe un dig de pamant cu clisa de namol, orice masina normala nu ar fi plecat de pe loc. Cupleaza 4x4 da drumul la proiectoare si porneste la drum.....in fata se vedea perfect, mai avea inca un proiector mobil cu care vedeam latrealele. Mergem vre-o ora, o ora si jumatate, eu eram in dreapta, Nicu la volan, iar Dan sforaia in spate. Nu stiu frate cum poate sa doarma omul asta ( nu e prima oara cand merg cu el la pescuit si pe drum oricat de accidentat e, doarme de rupe) pe asa drum. Pierdem drumul....ajungem intr-o zona unde apa era de 20 cm de jur imprejur, coborasem de pe dig, ca erau sleaurile mult prea mari si pentru noi, pe dig inapoi nu mai puteam sa ne urcam, am incercat de cateva ori si chiar nu se putea urca.
Il trezim pe Dan...
-Dane tu mai sti pe unde trebuie sa o luam? ca mergem de ceva vreme si nu stim unde suntem.
Dan somnoros:
- Mergeti inainte. si se culca la loc.
- Ce bun era un gps...zic eu,
-Vezi in torpedou ca am un gps, poate ne dam seama pe unde suntem.
Deschidem gps-ul, asteptam sa se actualizeze pozitia si ne dam seama ca eram mai la sud cu mult decat trebuia.
Nicu stia ca la un moment dat trebuia sa faca la dreapta pe un dig, noi iesind de pe dig pierdusem drumul. Se trezeste Dan si ne spune:
- Nicule ai grija sa nu mai cautam drumul ca data trecuta .....
Eu eram sigur ca ei stiau drumul, mai fusesera odata, tot noaptea si au cautat drumul 3 ore, asta am aflat acum de la Nicu. Situatia era destul de incordata, pentru mine si Nicu, Dan  adormise iarasi pe bancheta din spate.
Cu gps in brate, normal ca nu vedea nici un drum , macar ca vedeam Dunarea in stanga, scosesem eu o harta de pe Google Earth si incercam sa ajungem la dig. De nicaieri apare  un cioban!
- CE CAUTATI BA AICI? ATI VENIT LA FURAT?
Omul era trezit din somn, habar nu am de unde a aparut, luminam de jur imprejur si vedem o baraca si un tarc cu oi, Nicu isi aduce aminte ce si data trecuta sa ratacit tot prin zona. Ne lamurim cu ciobanul ce e cu noi pe coclaurile alea, si plecam mai departe. Gasim dupa vre-o 20 de minute drumul.

Acum trebuia sa urcam iar pe dig, altfel nu se mai putea. Nicu forteaza la maxim masina, si reuseste intr-un final sa urce pe dig, Am avut momente in care credeam ca ne rasturnam. Sincer, Dan dormea in continuare in spate. Ajungem langa o padurice.....Nicu :
- Gata am ajuns, sa vedem pe unde intram spre apa. Se trezeste si Dan.

Cautam cateva intrari , peste tot baltea apa, noi eram pe un dig si trebuia sa coboram cam 2 metri ca sa intram intr-o padurice pe malul canalului. Digul este fix cat o masina, nu puteam sa intoarcem, masina din cand in cand mai aluneca pe namol si doar Nicu o redresa la limita....sport extrem.
Ajungem intr-un loc unde panta ne-ar fi permis sa si urcam, intram in padure, gasim un loc mai mare unde sa poata sa isi tina Dan si Nicu barcile pneumatice si unde sa poata sa le dea la apa.
 Incepem sa despachetam. Se facuse aproape 5 dimineata. Am facut drum de 30-40 km in 4 ore. Bine ca am ajuns.
Despachetam.

Parca ne mutam. inteleg si eu cum a putut Dan sa doarma, avea loc pe bancheta doar o persoana, de bagaje nu putea sa se miste prea mult. l-au tinut bagajele sa nu cada in timp ce dormea.


Scoatem calabalacul din masina si incepem organizarea, ......ce organizare? chiar credeti ca avea cineva chef de organizare, sculele de pescuit direct, Dan si Nicu la aranjat barcile pneumatice, iar eu deja am bagat doua bete pentru baboiala si o lanseta pe boabe de porumb din conserva.

Aveam destul timp si pentru restul de organizare.

Fiecare isi desfasura activitatea dupa planul pe care il avusese.
Dan si Nicu pleaca cu barcile la stiuca si avat, eu raman la baza pe mal.
Incep o nadire grea, apa aproape statea pe loc, canalul era aproape colmatat, cotele Dunarii erau mici. mie imi convenea de minune. intra primul caras....al doilea....si uite ca aproape se face seara, vin si prietenii cu barcile. Dan peste 10 stiuci oprite, a oprit doar ce era regulamentar sau prea ranite sa le dea drumul, a prins aproximativ 25 de bucati. Nicu...doar....3 bucati...de, experienta. Stiam ca Dan e bun la spinining. A demonstrat-o.
Eu aveam peste 10 kg de caras frumos, ce era mai mic de 300g am dat drumul.
Aproape toata ziua langa mal la 1 metru de mine a stat o marlita. La inceput ma gandeam cum sa fac sa o prind , cand ma miscam pleca, cum era liniste cum venea inapoi. deja era prietena mea.
Intre timp am mai mancat noi cate ceva , ba un sanbwich, ba un biscuite, dar deja se facea seara si am fi vrut sa mancam ceva cald. pai hai sa facem focul...cu ce ? totul era ud, de la ciorapii nostri pana la pestii din apa.
Scoatem rezervorul de benzina , adunam lemne cat mai groase, vreascuri care le-am gasit mai uscate, turnam benzina si dam foc. se termina benzina se stingea focul. Am adunat de pe mal toate peturile, daca e ceva ce nu lipseste pe malurile raurilor din Romania sunt peturile lasate de urangutani. ( nu stiti ca avem urangutani  si giboni la noi in tara?....sunt aia cu fata umana de vin pe malul raului, baltilor, cu muzica la maxim, eventual Guta sau Salam, si intind imediat gratarul, iar cand pleaca ti-e rusine de ce lasa in urma).....revenim la foc, ( d-ale-as foc, la peturi.....si....lor ) punem peturile pe foc, stiam ca prajeala la peturi nu e tocmai pe gustul nostru.

Reusim sa aprindem focul si dam sa luam gratarul:
- Nicu unde ai pus gratarul?
- Pai unde l-ai pus tu ca eu nu l-am luat, am crezut ca il iei tu.
Deci nu avem gratar, in lada frigorifica aveam ceva pulpe si carne de porc......
asa ca am facut niste tepuse si ne-am pus langa foc sa frigem carnea.

Pot spune ca a iesit o minunatie de carne, doar ca printre altele uitasem si sarea si ...mai multe.
Problema mea era cum dorm. Sac de dormit nu aveam, patura nu, saltea nu, doar cort. Intr-un tarziu am intrat in cort rupt de oboseala, o noapte nu dormisem, avusesem activitate o zi intreaga si mi-era ceva frig, era umezeala....... Am adormit.
A doua zi, acelas program.

Unii din barca

 Altii de pe mal.

Pe la pranz apare Nicu :
- Bai Dodo eu nu mai dau din barca, daca vrei ia barca si tu.
- Pai la ce rapitor sa dau ca nu am bat de rapitor, nu am nimic. Si oricum prind aici caras frumos.merci.
Pe Nicu il vad mosmondind la trusa, isi monta un feeder, era pentru prima oara cand dadea la feeder, si eu doar auzisem de stilul asta.
Lanseaza, ii trage, da sa intepe , nu prinde nimic. chestia se repeta vre-o ora. eu scoteam cam la 10 minute un carasoi baban.
- Bai Dodo, nu vrei sa cumperi un bat de feeder? il dau ieftin,( ma uitasem la bat si am vazut ca era cu eticheta pe el costase aproape 200 ron. )Ti-l dau cu 50 ron.
-Bai Nicule, nu pot sa il iau, ai dat mult mai mult pe el. De ce il dai?
-Nu vezi ca nu prind nimic la mizeria asta de bat.....m-am enervat groaznic.
- Insista Nicule, trebuie sa intre si la tine.
Mai trece o jumate de ora....
-Da-mi 30 de lei pe el.
-Nu iti dau Nicule, te-as pacali si nu se face.
- NU-MI DAI ?....se ridica omul in picioare ia batul in maini si trosc de genunchi. Eu nu stiam ce sa fac sa rad sau sa ma fac ca nu l-am vazut.
-Gata frate am terminat cu stresul, acum nu mai dau la nici un bat, nu mai am cu ce sa dau de pe mal. ma duc la foc. Azi am terminat cu pescuitul.
Avea dreptate. Dan il zapacise din barca , eu pe mal .....caras unu dupa altu'.
Daca stiam ca il rupe, ii dadeam si mai mult de 50 de lei pe bat.
 Ne-am apucat sa strangem si sa ne pregatim de plecare.
LA REVEDERE ALIONTE!!!!

intr-o duminica....pe la pranz.

  Duminica pe la 11, terminasem ceva treaba prin casa, Oana ( sotia mea) imi spune:
- Voi nu aveti chef de un pescuit? Eu vreau sa fac ceva de mancare pentru saptamna viitoare, ia-l pe Vlad( fiul meu de 13 ani pe atunci) si duceti-va la plimbare, macar daca de pescuit nu e timp iesiti la aer, e pacat sa stati in casa dupa mine.
Ma uit la Vlad, Vlad la mine , ne-am inteles din priviri....ata am astepta, in 5 minute ieseam pe usa doar cu doua lansete de somn si cu o gentuta cu ceva plumbi si carlige. Mai aveam o geanta mica frigorifica cu ceva de baut si ceva de rontait.
Prima oprire la nea Costica care are rame negre. Am luat jumatate de kg de rame si directia Oltenita, locul unde tin barca. La ora 1 caram putinele bagaje in barca , si ii dam drumul in aval la un loc care ultima oara can am fost la crap mi-a plucut si speram sa prind ceva acolo la clonc.
Trecem de Km 422 si incepem sa dam la clonc. Dupa primele batai de clonc parca apa incepe sa fiarba, ieseau bule de aer de jur impreujurul barcii, nu stiam exact cum sa folosesc sonarul, eu stiam ca trebuie sa stau pe o anumita adancime 6-8 m.  Prima trasatura violenta la lanseta lui Vlad. Vlad nu putea sa ridice lanseta de pe copastia barci decat maxim 10 cm ca se supara somnul si ii trantea la loc lanseta. L-a scapat .......nu la intepat puternic. Mi-am dat seama ca era maricel, pana atunci cel mai mare somn prins de mine era de 4 kg. Nu stiam ce forta are unul mai mare si nici nu stiam cum trage doar banuiam. Am lasat barca in deriva aproape inca un km si ne-am intors sa mai incercam zona. Trasatura la mine...intep si ratez, nici macar nu l-am simtit, scot carligele goale, "sa-ti fie de bine,Domnule mustacios".
Vlad are o trasatura, inteapa, dril ...ce dril....in 30 de secunde era cu somnul era in barca 5kg. Vlad incerca sa isi bage iar rame, i-au trebuit cateva minute bune, ii tremura mana si ii radeau ochii. Era fericit prinsese un somn mai mare decat prinsesem eu si nu il ajutasem deloc sa il scoata. Era trofeul lui.nu stiu cine era mai bucuros eu sau el. piciul meu prinsese un somn de 5kg.
Incercam sa il intreb de ce a luat gripul de la mine sa scoata pestele...nici nu ma auzit, mi-a spus ca nu mai exista decat el si pestele ca parca nimic nu mai era in jurul lui. L-am inteles perfect,
Nu apcam bine sa ne bucuram ca am trasatura violenta, intep temeinic si simt ca e ceva mai mare...firul pleaca paralel cu barca si somnul intra in firul lui Vlad exact cand reusisem sa il vad la mai putin de jumatete de metru sub apa. Se rasuceste si se agata si in firul de la lanseta lui Vlad ( in poza se vede si firul meu si al lui Vlad). Nu era prea bine, Vlad da drumul la baitrunner si pot sa din nou sa il controlez. Atunci ii spun lui Vlad sa faca poze, el era deja cu telefonul si facea poze. De atunci mi-am promis sa nu mai uit apartul foto acasa, cine se gadea ca plecat la 11 de acasa si mers intr-o doara la peste o sa am nevoie de aparat foto...

Il obosesc si reusesc sa il aduc langa mana mea, ca berbecul ii bag mana in gura se zbate si iata cum toate buricele degetelor mele de la mana dreapta sunt zdrelite de dinti balaurului....iar il aduc langa barca si bag gripul si il scot. Pe grip 15 Kg. acum era timpul sa rada Vlad de mine ca imi tremura mana si nu reusesc sa bag ramele pe ac. Nu-mi vine sa cred ce sa intamplat, am plecat intr-o doara la pescuit, fara nici un fel de pregatire si avem niste capturi memorabile, si cand ma gandesc ca trebuia sa fie o plimbare de dupamasa......
 Deja se facuse ora 3 pescuisem 2 ore. Ne-am oprit la mal, si am stat linistiti si am baut un suc, am mancat cate ceva si ne-am hotarat sa ne intoarcem acasa.



Pe drum Vlad a vorbit continuu la telefon sa povesteasca bunicilor si sotiei ce pesti am prins noi.
Totul sa intamplat intr-o duminica ....pe la pranz.

2011 remember

Anul 2011 s-a terminat de ceva vreme. Si odata cu scoaterea barcii pe uscat, in data de 19 Noiembrie 2011, s-a incheiat si sezonul de pescuit pentru anul 2011. Anul asta crapul s-a lasat greu prins, somnul a fost destul de prezent, tinand cont ca este primul an in care dau la clonc, a fost un an bun pentru mine.
La avat am pescuit doar la inceputul perioadei, dupa care am renuntat sa mai dau la avat, imi pare un peste fraierut, am mai prins caras mare si platica, atunci cand crapul se lasa greu asteptat. Pe multi i-am auzit ca anul asta a fost un an slab in pescuit … Acum la incheierea sezonul, eu spun ca am mai descoperit o parte din frumusetea Dunarii.

Cateva poze din sezonul trecut pe Dunare….


ASTEPTAND RASARITUL 

UN PIC GRABIT SPRE PESCUIT, SI EL SI NOI....

 

EU VOI PRINDE MONSTRUL !!!

AICI SE ASCUNDE OARE ?

SAU AICI?

IN ASTEPTAREA CAPTURIILOR......

SI L-AM PRINS!!!

SI EL LA PRINS. ASA TATA ASA FIU.

TATA SI FIU ASTEPTAND SA SE FACA TOCANA DUPA O ZI PLINA DE AVENTURA SI NATURA.

In fiecare poza gasesc emotia momentului de a fi in natura pe malul Dunarii.
LA REVEDERE DUNARE 2011!

Bine ati venit!

     

Bine ati venit pe bogul nostru dedicat pescuitului pe Dunare.